Urmareau sa evadez si sa patrund in lumea lor…
Sunt constransa in miez de noapte sa ma desprind de realitate.
Refuzurile mi-au fost nimicite intr-o fractiune de secunda.
Eram inconjurata de oameni care tanjesc dupa stari limitate de fericire si neutralitate. Timpul statea pe loc. Simteam cum sunt prinsa intr-un vid degradant al iluziilor. Unde, cum si de ce am ajuns aici? Simteam teama, dar curiozitatea ma atragea. Dorinta de a sti, de a vedea si de a simti o alta lume se afla intr-un paradox cu Universul meu.
Abis, vise, pofte, placeri… totul era pus pe tava.
Aratau ca niste fiinte pasive, care se adaptau la cosmarul oprimant din jur. Imi provocau frica si dezgust. Sunt prinsi in ritmul lor. Unu’ imi sopteste ca inima lui poarta chinul ororilor vazute, iar felul jovial in care se glorifica cu puterea lor, inspira mila. Se lauda ironic cu regatul construit in umbra noptii. Chipul lui trist il dadea de gol si puteam recunoaste suferinta cunoasterii obtinute impotriva vointei lui.
Tanjeam sa fug. Ceea ce ma tinea era faptul ca el s-a pierdut. S-a pierdut in lumea lor. Ma implora sa raman pentru ca ii ofeream siguranta si liniste. Privirea lui era stinsa.
Raman…
1
Be First to Comment